Iulian Leca

Amenintarile incalzirii globale pun pe jar marile Societati de Asigurari si pe colosii reasiguratori din intreaga lume. Un studiu despre piata asigurarilor, publicat la inceputul acestui an, avertiza ca dezastrele naturale vor provoca la randul lor cataclisme financiare. Consecintele fenomenelor meteorologice si geofizice vor fi resimtite de fiecare dintre noi, arata acelasi studiu, fie ca intentionam sa ne asiguram locuintele sau afacerile. In Florida, de exemplu, casele au avut intotdeauna preturi mici insa acum sunt derizorii, pentru ca politele de asigurare au crescut cu 40 la suta. La peste 1600 de Km de New Orleans, orasul devastat de uraganul Katrina, reasiguratorii au marit la randul lor primele de  asigurare cu peste 20 la suta. Impactul modificarilor climatice bruste si violente in intreaga lume, precum si aparitia de noi maladii, cum ar fi gripa aviara, au dus la crearea unor scenarii apocaliptice pe piata asigurarilor, inca de la dezastrul din New Orleans. 2006 s-a dovedit a fi un an mai bland, cel putin din punctul de vedere al marilor jucatori pe piata mondiala a asigurarilor, societatile platind mai putin de 10 miliarde de euro. 2005 a reprezentat insa un tzunami financiar pentru companiile de asigurari, la nivel global, asiguratorii platind peste 60 de miliarde de euro. Cercetarile cu privire la schimbarile climatice mondiale arata ca pana acum 200 de ani, civilizatia umana a avut parte de cea mai benigna clima din istoria planetei. Acum insa, oamenii de stiinta au cazut de acord asupra unei certitudini: vremea se schimba!

 Simbol al războiului rece si al cortinei de fier, Zidul Berlinului a inceput sa fie ridicat pe 13 august 1961. Constructia a fost conceputa ca o bariera de separare intre Berlinul Occidental si Republica Democrata Germana. Dupa al doilea razboi mondial, Berlinul a fost divizat in patru sectoare, apartinand Uniunii Sovietice, Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii si Frantei. Zidul a separat astfel, sectorul sovietic, care era cel mai mare şi acoperea aproape in totalitate Berlinul de Est, de restul orasului aflat sub influenta occidentala. Prin ridicarea Zidului, autoritatile comuniste ale Republicii Democrate Germane au incercat sa stopeze hemoragia migratiei zilnice a numarului tot mai mare de profesionisti si lucratori calificati din partea de est a orasului in vest. De altfel, pana in 1961 din RDG fugisera in Germania Federala peste 3 milioane de persoane. Efectele constructiei zidului au fost pe masura: pana la daramarea acestuia, in noiembrie 1989, doar 5000 de est germani avea sa îsi mai paraseasca tara. Zidul a reprezentat un simbol al tiraniei comuniste insistent afisata in lumea occidentala, in special dupa impuscarea, intens mediatizata, a catorva evadati. Dar constructia Zidului Berlinului a avut si alte urmari. Nemeroase familii au fost despartite, iar multi est-germani au fost opriti sa isi mai desfasoare activitatea in Berlinul Occidental. Caracteristicile de construcţie şi asigurarea pazei acestui zid vorbesc de la sine despre dimensiunile intentiei regimului comunist: lungimea totala in jurul Berlinului de Vest fiind de 155 km…