Cristian Tudor Popescu - scepticul de serviciu al gazetariei
Ca sa nu imi imaginez ca muncesc in van… E bland, mult prea bland, dar e oficial.
Cuvintele sale lovesc fara gres. Discursul sau acid nu iarta pe nimeni. Este cunoscut drept crucisatorul presei romanesti. Cristian Tudor Popescu este ziaristul pe care niciun politician nu si-ar dori sa il aiba dusman. Unii, cu siguranta, nici macar partener de discutii. Cristian Tudor Popescu a ajuns un jurnalist de temut datorita analizelor sale clare, uneori bazate chiar pe principiile logicii si, aproape intotdeauna, impartiale. Considerat de romani obiectiv si profesionist, discursul lui CTP, frustrant in sine, reprezinta poate un canal de defulare care razbuna nedreptatile tranzitiei romanesti. Pentru toate acestea Cristian Tudor Popescu este iubit si urat deopotriva. Agustin Buzura a spus despre el: “Cristian Tudor Popescu nu uraste. Nu cred sa fi urit vreodata. Articolele lui pleaca din disperare. Din disperarea ca lucruri atit de simple nu sint intelese, ca toate tarele noastre impiedica intrarea noastra in rindul lumii.” Absolvent al facultatii de Automatizari si Calculatoare in 1981, Cristian Tudor Popescu si-a legat intreaga cariera de litere. A scris 14 carti, de beletristica si jurnalism, si a tradus “Edificiul nebuniei absolute” de Stalislaw Lem. Activitatea in presa a inceput-o in 1991 la Adevarul, ziar l-a care a lucrat 15 ani. Neintelegerile care au urmat mortii lui Dumitru Tinu, directorul ziarului, au facut ca Tudor Popescu, alaturi de alti 81 de jurnalisti, sa demisioneze in 2005 de la Adevarul si sa fondeze apoi ziarul Gandul. In 2003 este ales presedinte al Clubului Roman de Presa, organizatie care vegheaza la respectarea deontologiei profesionale. Motivul demisiei sale din aceasta functie in noiembrie 2006 a scandalizat breasla lumea jurnalistilor. Cristian Tudor Popescu afirma atunci ca “ziaristii din presa romaneasca au devenit, in prea mare masura, niste mercenari”. Cu toate acestea revine in fruntea Clubului Roman de Presa la inceputul anului 2007. Relatia lui Cristian Tudor Popescu cu Dumitru Tinu si, mai ales, cu fiica acestuia dupa moartea fostului director de la Adevarul l-au pus pe ziarist in ipostaza de a raspunde la cateva intrebari delicate. Cristian Tudor Popescu este un ziarist iubit pentru ca este atipic. Consecvent in critica, el este scepticul de serviciu al gazetariei romanesti. Se spune ca odata un preot i-a spus lui Cristian Tudor Popescu, “Domnule Popescu, dumneata vrei sa faci multe, dar nu mai incerca sa faci in fiecare zi si treaba lui Dumnezeu. Lasa-L sa si-o faca singur!”
Lasa-ma sa ghcesc: iar iese ziaristu, analistul si, marea surpriza, politicianul anului la 10 pentru Romania
baga, te rog, si-un apostrof dupa ziaristu, daca tot dadui buzna la tine pe mosie
hm. sper sa nu. am insa, tot pe acest blog, un articol mai interesant decat asta. se cheama “De ce nu imi place Cristian Tudor Popescu”. Opiniile mele de acolo imi sunt mult mai dragi decat ceea ce am imprastiat aici. apostrofu nu il bag.
mie-mi place ziaristul si detest omul
ti-ai dat seama, probabil, ca mie nu imi place nici ziaristul. e prea incruntat, inversunat si nervos. vrea sa fie logic, dar baga din greu sofisme ieftine. vorbeste despre tot. despre toate. nimic nu ii este strain. cand il vad sau il aud imi starneste mereu o stare de nervozitate. scrisul e singura lui forma de manifestare decenta si inteligenta.
Ma refeream la ziaristul de presa scrisa, of course. Plus ca am lucrat cu el 3,5 ani si rar am vazut (daca am vazut) fiara cu simt al stirii mai mare decat el.