Cateva observatii de 1 decembrie
1. In Piata Unirii cred ca au iesit mai multi romani decat la ultimele alegeri + uninominal. Apoi, in sfarsit, si Basescu se poate considera invins. Bradul aranjat de portughezii de la Millennium, in centrul Bucurestiul, a adunat mai multa lume decat ar fi strans Basescu la orice fel de manifestare a sa prin targ! Orice ar anunta Basescu nu cred ca bucurestenii ar vibra la fel ca la bradul Millennium. In concluzie, pentru cine are ochi de vazut: romanii nu mai suporta politica.
2. Transmisiile in direct ale televiziunilor, de la aprinderea bradului, au fost sub penibil. Nimeni nu a putut articula mai mult decat un singur lucru: cel mai inalt brad din Europa. Repetata la nesfarsit, informatia a dat senzatia de tembelism. Dar cate schele alcatuiesc bradul, cati oameni au muncit la el, cate beculete, unde au mai fost ridicati brazi asemanatori, etc… de ce nu? Ar fi fost mai putin monoton.
3. Inca mai avem nevoie de manifestarile armatei care sa ne maguleasca orgoliul. Sa ne faca sa ne simtim importanti. Sa vedem tancurile si avioanele armatei romane ca apoi sa credem ca suntem aparati. Nu e o petrecere nationala inca, e o zi impusa.
4. Inca nu am vazut bucuria adevarata pe fetele romanilor. Nici macar in aceasta zi nu am zarit-o nicaieri. Ar trebui sa avem, de-ar fi numai in aceasta zi si tot ar fi bine, o incantare, o veselie generala, o bucurie nationala care sa ne faca mandri ca suntem romani. Acesta ar fi sensul acestei zile. Daca ar fi cu adevarat traita…