iuleka

Thomas Mann are undeva o vorba. Unul din personajele romanelor sale spune ca: “atunci cand barca se inclina intr-o parte prefera sa se aseze in partea opusa ca sa echilibreze situatia… si ca ii place sa faca acelasi lucru si in viata cotidiana.” Acum depinde cum interpretezi aceste cuvinte. Insa cu nebunia creata in ultimul timp pe scena politica, tare ma tem ca romanii nu vor avea in contra si vor sari cu totii in cealalta parte a barcii. Adica? Pai, care vor trece de partea extremistilor, care isi vor suprima si minimul interes acordat vietii politice, iar restul vor gasi si alte cai de a boicota mega-show-ul oferit zilnic de politicienii nostri. Tragedia e ca ei, politicienii, nu realizeaza asta. Sau se fac ca nu isi dau seama. Presupun ca toti comentatorii politici, formatorii de opinie si jurnalistii inca nu anticipeaza, tocmai din cauza ca sunt prinsi in interiorul sistemului, cat de mult si-a pierdut poporul interesul politic. Primele alegeri, cele locale, vor da masura corecta. Iara acest absenteism nu e acelasi cu cel din tarile occidentale. Acolo sistemul democratic a erodat zeci de ani viata politica. La noi, abia acum ar fi trebuit ca mecanismul democratic al vietii politice sa se aseze. Sa inceapa sa functioneze. In Romania, el s-a stricat exact atunci cand ar fi trebuit sa lucreze.

Nu imi mai place nici o grafica de la acest wordpress. Nu ma pricep, dar ma enerveaza gama destul de restransa din oferta pe care acest site o are pentru lay-out-ul blogg-urilor gazduite. Cand vreau ceva minimalist, cand ceva grandios, cand vechi, cand nou… Mai vreau uneori si ceva futurist sau abstract sau de multe ori, pur si simplu, un fel de nimic. Raman deocamdata la aceasta forma. E fix ca starile noastre pe care trebuie sa le suportam zi de zi. Stie cineva de unde as putea sa imi iau, totusi, o alta fata? Si cum fac asta?

Daca ar fi sa ma iau dupa ce spune Tolontan, vezi blogul sau, se pare ca Andreea Marin va pleca din TVR. De ce? Ca sa prezinte impreuna cu sotu’ emisiunea “Dansez pentru tine”. Ar fi multe de spus. Oare, insa, ce a impins-o sa faca gestul asta nesabuit? Gelozia fata de Iulia Vantur? Prostia? Dorinta de a-si incheia cariera la un post cu audienta mai mare? Viitorul la PRO Tv, alaturi de Sarbu, imi seamana cu destinul lui Teo dupa ce a plecat de la Adrian Sarbu.

Ma intreb doar in ce ordine se va desparti de cei doi: Sarbu sau Banica Jr. primul?

Faptul ca Jucu a fost preferat lui Bochum nu inseamna decat capitalism pur. Si o strategie de afaceri pentru maximizarea profitului. Asta ar fi trebuit sa stie foarte bine nemtii, oricum, mai bine ca noi. Angajatii de la Bochum - germanii, europenii in general - ar fi trebuit sa revolte si cand in Romania se murea de foame, daca tot erau atat de umanitari si sensibili la principiile sociale. Insa nici noi, mai exact angajatii romani de la Juca, nu ar trebui sa uitam nicio clipa ca oricand s-ar putea ca finlandezii de la Nokia sa-si mute fabrica de aici altundeva in India, Pakistan sau Turkmenistan, atunci cand costurile de fabricatie de la Cluj vor deveni neprofitabile. Nu pot sa inteleg insa cum oficialii germani incurajeaza si transforma revolta angajatilor de la Bochum intr-un adevarat boicot national. Pe de o parte, e bine, reflecta un semn de solidaritate pe care noi, romanii, nu am fi niciodata in stare ssa il facem. Pe de alta parte, tradeaza un anume primitivism care nu tine cont de cultura capitalista sau de civilizatia liberala, pe care gresit am crezut ca occidentalii o au in sange. E simplu: ramai fara paine te revolti! Nu te mai intereseaza ca si tu ai face fix la fel daca afacerea ta ar da semne de subrezeala.

Insa Romania este un tinut al nimanui. Aici nimeni nu se poate baza pe nimic. Noi nu depindem niciodata de noi, ci intotdeauna de altii. Si de interesele lor. Politic, economic si cultural noi suntem unda indepartata (nici macar una apropiata) a pulsului european. Prabusirea recenta a leului imi da sperante concrete asupra unei alte prabusiri mult asteptate: cea imobiliara. Bineinteles ca o eventuala prabusire a pietei imobiliare de la noi nu inseamna ca apartamentele si casele vor deveni mai accesibile. Preturile lor scazute vor fi la fel inaccesibile ca si acum. Insa macar atunci nu vom mai trai frustrarea ca suntem nevoiti sa dam pe un apartament cu 2 camere in Bucuresti aceeasi bani pe care i-am da pentru a cumpara un apartament cu 3 camere in Paris, Londra sau New York.

Noi. Noi am inghitit-o pe Elodia. Si la propriu si la figurat. Asa am visat. Mi s-a aratat deodata intr-o seara ca Cioaca si-a omorat si apoi si-a transat sotia. Se facea ca zambetul sau cinic si atitudinea sa detasata nu puteau veni decat din siguranta pe care o are ca singura DOVADA impotriva sa, trupul Elodiei, nu va fi niciodata gasita. Nu poti sa zambesti astfel daca esti nevinovat si sotia ta a disparut de jumatate de an. Chiar daca, inainte, o urai de moarte. Ranjetul, caci eneori nici macar zambet nu este, pe care Cioaca ni-l livreaza la fiecare aparitie la televizor este ranjetul celui care stie ca prosteste o lume intreaga. Nu ma intereseaza resorturile psihologice care il fac sa se comporte astfel. Insa, in visul meu, ceva imi spunea ca comportamentul sau este dovada cea mai clara a vinovatiei sale.

De ce nu a fost gasit pana acum trupul Elodiei? Pentru ca nu mai are cum sa fie descoperit. Niciodata. Iar daca Cioaca nu isi marturiseste singur crima, precum Raskolnikovul lui Dostoievski, el nici nu va mai putea fi vreodata condamnat. Ohh, dar ce cosmar a devenit visul asta. Mi se arata cum domnul Cioaca dupa ce si-a transat sotia, a fiert-o si, apoi, a dat-o prin masina de tocat. Aceasta pasta, carne tocata marca Elodia, ne-a livrat-o noua, celor care am avut ghinionul sa o cumparam. Am gustat-o satisfacuti intr-o seara de sambata sau intr-o dupa-amiaza de duminica. Noi am inghitit crima lui Cioaca pe nemestecate. Acum asteptam ca Cioaca sa recunoasca. Sa dea Dumnezeu sa nu o faca!