iuleka

Faptul ca Jucu a fost preferat lui Bochum nu inseamna decat capitalism pur. Si o strategie de afaceri pentru maximizarea profitului. Asta ar fi trebuit sa stie foarte bine nemtii, oricum, mai bine ca noi. Angajatii de la Bochum - germanii, europenii in general - ar fi trebuit sa revolte si cand in Romania se murea de foame, daca tot erau atat de umanitari si sensibili la principiile sociale. Insa nici noi, mai exact angajatii romani de la Juca, nu ar trebui sa uitam nicio clipa ca oricand s-ar putea ca finlandezii de la Nokia sa-si mute fabrica de aici altundeva in India, Pakistan sau Turkmenistan, atunci cand costurile de fabricatie de la Cluj vor deveni neprofitabile. Nu pot sa inteleg insa cum oficialii germani incurajeaza si transforma revolta angajatilor de la Bochum intr-un adevarat boicot national. Pe de o parte, e bine, reflecta un semn de solidaritate pe care noi, romanii, nu am fi niciodata in stare ssa il facem. Pe de alta parte, tradeaza un anume primitivism care nu tine cont de cultura capitalista sau de civilizatia liberala, pe care gresit am crezut ca occidentalii o au in sange. E simplu: ramai fara paine te revolti! Nu te mai intereseaza ca si tu ai face fix la fel daca afacerea ta ar da semne de subrezeala.

Insa Romania este un tinut al nimanui. Aici nimeni nu se poate baza pe nimic. Noi nu depindem niciodata de noi, ci intotdeauna de altii. Si de interesele lor. Politic, economic si cultural noi suntem unda indepartata (nici macar una apropiata) a pulsului european. Prabusirea recenta a leului imi da sperante concrete asupra unei alte prabusiri mult asteptate: cea imobiliara. Bineinteles ca o eventuala prabusire a pietei imobiliare de la noi nu inseamna ca apartamentele si casele vor deveni mai accesibile. Preturile lor scazute vor fi la fel inaccesibile ca si acum. Insa macar atunci nu vom mai trai frustrarea ca suntem nevoiti sa dam pe un apartament cu 2 camere in Bucuresti aceeasi bani pe care i-am da pentru a cumpara un apartament cu 3 camere in Paris, Londra sau New York.