Iulian Leca

Un blog de iuleka

McCain, victima discriminarii pozitive?

leave a comment »

Există cel puţin două motive care justifică această întrebare: „discriminarea pozitivă” şi „efectul Bradley”. Ambele concepte au luat naştere chiar pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Deşi la această întrebare răspunsul nu va putea veni decât în urma realizării unor ample sondaje şi studii sociologice, merită să ne imaginăm cum aceste două idei au influenţat poate votul americanilor de pe 4 noiembrie.

„Discriminarea pozitivă” a apărut în 1964, când Civil Rights Act a iniţiat o legislaţie antidiscriminatorie, care interzicea angajatorilor şi stabilimentelor şcolare din SUA orice discriminare în materie de angajare sau de admitere pe bază de caracteristici particulare, precum rasa, originea naţională, religia sau sexul. Un an mai târziu, preşedintele Lyndon Johnson defineşte principiile discriminării pozitive, pentru a favoriza angajarea minorităţilor. La origine, se dorea ca prin această iniţiativă, în numele justiţiei şi al echităţii, să se prevină şi să se compenseze nedreptăţile suferite de anumite grupuri, identificabile. Politologul şi sociologul John Skrentny, profesor la Departamentul de Sociologie a Universităţii din California, San Diego, susţine că din cauza numeroaselor definiţii: “e mai bine să precizăm ceea ce nu este ‘discriminarea pozitivă’: o abordare ‘indiferentă la culoarea pielii’ (color blind) destinată să promoveze egalitatea şanselor”, (“Declinul discriminării positive din SUA”, publicat în “Le Monde Diplomatique”, ediţia în limba română, mai, 2007).

„Efectul Bradley” a fost numit astfel după candidatul de culoare care a încercat să obţină funcţia de guvernator al Californiei în 1982. “Efectul Bradley” se referă la tendinţa respondenţilor la sondaje de a oferi informaţii incorecte din teama de a nu fi izolaţi. Astfel, deşi era prezentat de sondaje drept câştigător detaşat, Tom Bradley a pierdut alegerile pentru postul de guvernator, la mică diferenţă faţă de contracandidatul său. Cercetările făcute după scrutin de sociologi au arătat că, de teamă să nu fie consideraţi rasişti, respondenţii au minţit în sondaje.

Să ne imaginăm, de dragul argumentaţiei, următoarea imagine: un cetăţean american în momentul votului, nu tocmai hotărât, făcându-şi ultimele calcule şi prezentându-şi singur, în faţa judecăţii proprii, argumentele pro şi contra pentru fiecare candidat. Să îi mai adăugăm acestui cetăţean, pentru a conduce demonstraţia mai departe, o oarecare onestitate intelectuală, dar să nu îl socotim cu totul şi cu totul scăpat de prejudecăţile legate de rasă. Are în faţă doi candidaţi, dintre care unul este vizibil mai inteligent, vorbeşte mai bine, stăpâneşte ideile politice şi economice cu o siguranţă mult mai mare decât adversarul său şi, nu în ultimul rând, îi transmite o mai mare încredere în viitor decât contracandidatul său.

Să mai presupunem şi că, dincolo de programele politice ale celor doi politicieni şi de doctrinele pe care aceştia le re-prezintă, această încredere în viitor este lucrul cel mai important pentru alegătorul nostru american imaginar. Acesta îşi aduce aminte că la sondajul la care a răspuns în urmă cu o săptămână a dat „răspunsul care trebuia”, din dorinţa de a fi politically correct.

Însă, la vot personajul nostru îşi aduce aminte de „efectul Bradley”, care acţionează din nou. Numai că de această dată el acţionează pe dos. Votantul nostru american imaginar nu vrea să mai fie numit ipocrit încă o dată. Nu vrea ca o lume întreagă să spună despre el, din nou, că a minţit în sondaje. Trebuie să îl aleagă pe cel mai bun. Iar dacă încă nu s-a hotărât care dintre cei doi candidaţi este cel mai bun, atunci, îşi spune poate, „hai măcar să nu îl discriminez pe Barack”…

Interesant ar fi dacă am putea afla vreodată care a fost procentul alegătorilor asupra cărora „efectul Bradley” a avut exact acest efect pervers, pe dos, hotărându-i să se ducă la alegeri pentru a-şi da votul celui pe care l-au considerat cel mai bun, fără a ţine cont de nimic altceva.

Lupta împotriva discriminării rasiale se poate, însă, să fi avut efecte şi mai ciudate. Oare câţi americani, adepţi sau nu ai lui McCain, nu au ajuns poate să se întrebe la un moment dat: „dar, nu cumva refuz să îl votez pe Barack doar pentru că este negru?”. Iar această întrebare a fost reluată şi discutată până când a produs schimbarea. Marea Schimbare a Americii din 4 noiembrie 2008.

Dincolo de aceste speculaţii, dincolo şi de orice teorie conspiraţionistă, care presupune că Barack Obama a fost „lăsat” şi „condus” către Casa Alba pentru a reda încrederea americanilor în valorile democraţiei (sau de a le distrage astfel atenţia de la efectele crizei economice), un lucru, pe cât de simplu pe atât de adevărat, este sigur: Barack Obama şi-a meritat victoria. De apreciat rămâne că a şi primit-o.

Discriminarea pozitivă acţionează în America de peste 40 de ani, iar lupta pentru egalitatea drepturilor cetăţenilor de culoare durează de mai bine de o sută de ani. Privind istoria luptei pentru câştigarea drepturilor pentru minorităţile din Statele Unite ale Americii, victoria lui Barack Obama în cursa pentru Casa Albă pare o consecinţă firească.

Succesul lui Barack Obama trădează însă o luptă îndelungată, care nu ar fi izbândit dacă nu ar fi avut la bază o credinţă şi un vis. “I Have a Dream” a spus Martin Luther King în 1963, în faţa a peste 200.000 de oameni. Visul nu a fost uitat, iar Barack Obama l-a invocat în primele sale cuvinte rostite după câştigarea alegerilor din 4 noiembrie:

“Dacă vreodată cineva mai avea vreo îndoială că America nu este locul unde orice este posibil, care se întreba dacă visul părinţilor noştri fondatori mai este încă viabil, care se îndoia încă de puterea democraţiei noastre, ei bine, această seară este răspunsul”.

Advertisements

Written by iuleka

10 November 2008 at 6:23 pm

Posted in comentarii

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: